Comemorarea #Colectiv, 30.10.2018. Credit Foto: Cătălin Georgescu |
Nu pot să umplu golulpe care încăîl simt dupăcomemorarea #Colectiv de ieri, dartocmai de aceea aziscriu despre soluții și despre acțiune, ca o formă de căutare a rezilienței, a ieșirii din traumă și din criză, în mod conștient și asumat.
Una din lecțiile pe care le–am învățat în celemai dure momente ale vieții mele, inclusiv în experiența–limită princare am trecut recent, este că reziliența noastră, ca indivizi,depinde de câțiva pași, printre care:
- înțelegerea profundă a ce s–a întâmplat; eliberarea emoțiilor trăite;
- compasiunea/ auto–compasiunea pentru suferința avută/ produsă;
- analizarea și identificarea direcției în carevrem să mergem, casă transformăm lucrurile în Bine;
- identificarea căilor de acțiune și apoimutarea în acțiunea propriu–zisă, chiardacă la început cu pașimici și reținuți;
- validarea fiecărui progres făcut, oricâtde mic arfi el.
- bucuria succesului și împărtășirea soluțiilor cu ceilalți.
Reziliența e un proces complex, care trebuie asumat și ghidat cu încredere și cu valori. Eu îl ador. De căzut, cădem cu toții și e dificil când ești jos, dar sentimentul acela unic când te ridici și începi să mergi și simți că poți să mergi, când vezi că îți regăsești drumul, sau îți construiești unul nou, este extraordinar și îți dă putere din interior. În foarte multe cazuri, succesul acestui proces depinde de cum relaționăm cu ceilalți, de cum vorbim cu ei, cum ne ascultă, cum colaborăm, cum ne sprijină, pe scurt de solidaritate și de recunoașterea cu gratitudine a rolului lor în reziliența noastră.
Reziliența la nivel de societate
Încă mai cred că noi, românii, ca societate, avem resursele necesare ca să ne revenim, să ne reinventăm. Sintagma #corupțiaucide a arătat că oamenii au înțeles cauzele tragediei. Vedem în ultimii doi ani cum o gașcă politică, în loc să rezolve aceste cauze, pune societatea în lanțuri. O distruge pe dinăuntru, ca să o poată controla și abuza. Regulile statuluide drept, responsabilitatea actului public față de societate și cetățeni, nu față de clan, respectarea drepturilor și a libertățilorcetățenești, presa liberă și profesionistă, precum și critica permanentă a societății civile asupra actului de guvernare sunt antidoturi care protejează orice democrație de deriva autoritaristă.
Care e soluția? Cum putem să ne ridicăm?
Protestele sunt necesare – cred că sunt singurelecare le mai atragatenția feudalilor de la guvernare, dar obicectivul lor nu este săasculte societatea revoltată și să colaboreze cu ea, ci să olege de glie, cape iobagii din timpurilede unde îșitrag definiția puterii.
Soluții sunt mișcările civice care s-au declanșat în mod spontan după #Colectiv. Nu le enumăr, pentru că mi-e că ratez din ele. Mie mi s-a părut extraordinar cum oameni care au competențe diverse s-au aliat ca să acționeze civic și și-au pus la bătaie expertiza profesională pentru a demara și susține proiecte și inițiative care să ne protejeze de atacul feudalismului corupt.
Tot o soluție este și susținerea unor proiecte lansate de organizații neguvernamentale care suplinesc absența unor politici publice vitale, precum este spitalul oncologic pentru copii, pe care îl construiește Asociația Dăruiește Viața din donații private (detalii aici).
Din această perspectivă, reziliența noastră ca societate va depinde de capacitatea fiecăruia dintre noi de a identifica lucruri pe care le poate face pentru o cauză care să fie deasupra sa și pe care să o împărtășească cu ceilalți.
Iată câteva exemple de acțiuni accesibile:
- donații – știți că PSD vrea să sugrume financiar ONG-urile civice și oricum companiile nu se înghesuie să le sponsorizeze, din motive legate de obiective de imagine;
- diverse activități în proiecte, în funcție de competențele proprii; participați la întruniri și manifestații;
- citiți informații, analize din surse sigure, evitând astfel intoxicarea propagandei;
- vorbiți cu apropiații și motivați-i și pe ei să se implice;
- redistribuiri pe social-media de informații, fotografii și articole din surse valide, pentru a sparge blocada propagandei;
- susțineți financiar proiecte independente de presă, chiar dacă donațiile pe care le puteți face sunt mici;
- semnați inițiative de bun-simț, pro-democrație;
- semnați proteste scrise și petiții către autorități, pentru a vă face vocea auzită etc.
Ce vreau să spun este că sunt gesturi simple pe care le putem face fiecare, iar dacă acționăm împreună cu ceilalți, în solidaritate cu semenii noștri, reușim să rezistăm asaltului și ne reconstruim ca societate. Putem face aceste lucruri și din propria noastră motivație, din propria noastră gândire, chiar în absența unui lider care să ne inspire și să conducă această reziliență – absență care este evidentă deocamdată.
Reforma clasei politice
O altă soluție este să sprijinim formarea unei noi clase politice. Pentru aceasta, e nevoie de modificarea cadrului legal pentru accederea în funcțiile publice, inclusiv să se revină la alegerea primarilor în două tururi. Sistemul actual – primarul este ales într-un singur tur – este dezastruos de nereprezentativ și a favorizat preluarea puterii de către vedetele populismului, precum Gabriela Firea. Este un mecanism care favorizează PSD.
Sursa: Inițiativa România, campania de informare dedicată proiectului „Oameni Noi în Politică” |
Inițiativa România a lansat un proiect în acest sens, Oameni Noi în Politică, și strânge semnături pentru a modifica legislația electorală în mai multe direcții:
a. deschiderea pieței politice prin creșterea competiției reale, care să permită atât atragerea unor oameni competenți, cu idei noi, cât și o mai bună reprezentare a electoratului, prin: revenirea la alegeri locale în 2 tururi de scrutin; introducerea votului preferential, în care poți vota un om pe lista de partid ajutându-l să câștige un loc eligibil; reducerea pragului de semnături pentru candidaturi la 0,1% in loc de 1%; desființarea pragului electoral la alegerile locale și europarlamentare.
b. Urmărește să dea putere romanilor din diasporă, prin: dublarea numărului de parlamentari care îi reprezintă pe cei 650.000 de români care au domiciliul stabil în străinătate (acum ei sunt reprezentați de doi senatori și patru deputați, dar pe teritoriul României reprezentarea este un deputat la 73.000 de cetățeni și un senator la 138.000 de cetățeni); românii care locuiesc în străinătate dar și-au păstrat domiciliul în țară, să poată vota în afara țării la parlamentare și locale pe listele din circumscripțiile lor.
Inițiativa este susținută pentru prima dată în România de 31 de organizații – 27 de organizații și miscări civice din toată țara și din diaspora și patru partide politice (USR, Mișcarea România Împreună, Partidul Oamenilor Liberi și PACT).
Eu am semnat
De zilele trecute, eu și mama mea suntem semnatare ale inițiativei. Am considerat că măcar atât putem face și noi acum pentru acest efort de reînnoire a clasei politice și de consolidare a puterii alegătorilor în fața politicienilor. Deși e pensionară, mama mea e fană libertate, așa că nu a fost nevoie de muncă de lămurire.
Este o fotografie făcută de mine, cu numele noastre de pe lista de semnaturi, îmbogățită vizual de un grafician inimos 🙂 |
Vă încurajez să semnați și voi, pentru a-i ajuta pe cei care conduc acest proiect să îl ducă până în Parlament. Acolo va fi cea mai grea bătălie. Nu știm cum se va încheia, dar dacă suntem mai mulți în spatele lor, dacă credem în noi și îi susținem, dacă le dăm ce putem din competențele noastre profesionale, șansele de succes cresc. Iar succesul va fi al nostru, al tuturor și va fi un pas important în procesul de reziliență.
Ce puteți face? Iată câteva opțiuni:
- Semnați lista, cu datele din bulletin corecte și complete, ca să nu fie probleme. Pentru detalii, intrați pe www.oameni-noi.ro, sau urmați acești pași: descărcați lista din județul vostru de aici: https://oameni-noi.ro/liste-de-semnaturi/; semnați și completați listele trimita listele astfel semnate la adresele din fiecare judet care se gasesc aici: https://oameni-noi.ro/centre-de-colectare/
- Dați Like & Follow la pagina de Facebook Oameni Noi in Politica: https://www.facebook.com/oameninoiinpolitica/, pentru a fi la curent cu evenimentele publice, când echipele de proiect strâng semnături.
- Intrați pe www.oameni-noi.ro și descărcați lista din judetul sau din sectorul unde locuiți de aici: https://oameni-noi.ro/liste-de-semnaturi/ ; completați toate datele din buletin, conform instrucțiunilor și semnați; discutați cu familia și prietenii, poate semnează și ei; trimiteți listele completate și semnate la adresele aferente fiecărui județ/ sector, pe care le găsiți aici: https://oameni-noi.ro/centre-de-colectare/ .
- Puteți dona direct în cont sau prin paypal; la acest link: https://oameni-noi.ro/doneaza/ . Fondurile sunt utilizate exclusiv pentru a susține derularea proiectului, respectiv activitățile de informare publică și de logistică (strângerea dosarelor de semnături și pregătirea lor pentru depunere).
Desigur, nu spun că o semnătură rezolvă totul. Și în acest caz procesul este de lungă durată și complex. Este nevoie de o nouă gândire la nivelul partidelor care asumă ambiția de reînnoire a clasei politice, pentru că sloganuri pe tema aceasta au mai fost. Este vital ca aceste partide să-și selecteze cadrele cu atenție, să le dea o educație politică și de comunicare, care să aibă la bază valorile morale ale gândirii democratice, pentru a evita derapaje iliberale în timpul negocierilor politice, sau pentru a evita susținerea de către unii politicieni nou veniți a unor inițiative retrograde și toxice, cum a fost Referendumul Urii din 6-7 octombrie.
Iar pentru cei care sunt cinici și nu cred că putem face nimic, vreau să mai povestesc un singur lucru: în primăvara lui 2017, am devenit membru al Grupului de Inițiativă care a lansat «Respect. Platforma pentru drepturi și libertăți», alături de câteva din cele mai importante organizații civice de la noi.
Era haios: în jurul mesei, la primele discuții, erau acele organizații mari, cu experiență, și eu, un cetățean revoltat, care voia să facă ceva. Am dat ce am putut eu mai bine pentru ca această Platformă să funcționeze, deși, din cauza problemelor de sănătate, am dat puțin în comparație cu potențialul meu. Scopul nostru a fost să facem opoziție Coaliției pentru Familie, în demersul lor de a întoarce România în Evul Mediu. Obiectivul principal: să protejăm România de Referendumul Urii.
Succesul boicotului, refuzul cetățenilor de a deveni complicii urii au fost o victorie extraordinară a bunului simț și a valorilor democratice. Chiar dacă acțiunea noastră a fost limitată, din lipsă de resurse, știu că noi toți, atât ca indivizi, organizații membre și ca platformă, în ansamblul ei, am avut un rol, o contribuție. Părerea mea e că mai avem mult de lucru, dar și acest demers este un progres în reziliența noastră, ca cetățeni și ca societate.
Știu că eșecul referendumul urii nu înseamnă că amenințarea conservatorismului radical a dispărut din România și tocmai de aceea nu mă voi opri, ci voi continua să mă implic în Respect, după ce revin în activitate. Nu doar pentru că fiecare pas mic ne ajută să ne reconstruim, ci și pentru că democrația nu este un dat, ci este o misiune pe care o avem toți cei care vrem să trăim într-un stat de drept.
În final, închei cu o întrebare pe care mi-am pus-o ieri, când am văzut fotografia de mai jos pe Facebook:
Alegem să fim victime, sau să ne salvăm?
Credit foto: Vladimir Gheorghiu |
PS. Găsiți aici prima mea postare despre despre #Colectiv.