Oana Marinescu
  • Eu și acest blog
  • Lecții învățate
  • Actualitate
  • Călătorii
  • Cronici
  • Reziliență
  • Contact
  • Eu și acest blog
  • Lecții învățate
  • Actualitate
  • Călătorii
  • Cronici
  • Reziliență
  • Contact

Oana Marinescu

Actualitate

Despre Trump, frica si corectitudine politica

de Oana Marinescu 10 noiembrie 2016
scris de Oana Marinescu 10 noiembrie 2016

To thank or not to thank Jesus for President Trump? (Sursa foto: Aici )

 

Citesc de ieri încoace diverse reactii pe facebook, în urma câștigării alegerilor de către Trump. Multe dintre ele nu fac decât să îmi confirme cât de periculoasă este această victorie, pentru modul în care ne reprezentăm lumea în care trăim și relațiile cu semenii noștri.
 
Poate v-ați aștepta să dau un exemplu din zona feminismului. Nu o voi face, deși nu sunt de acord cu cei care consideră că Hillary Clinton nu a fost taxată la vot și pentru că este femeie (inclusiv de către femei, pentru că nu orice femeie acceptă ca o seamănă de-a ei să facă mai mult decât spune convenția socială și decât a făcut ea însăși).
 
Voi da un alt exemplu, care ar trebui să dea de gândit și bărbaților și femeilor: concluzia privind „moartea corectitudinii politice”. Mi se pare unul din cele mai periculoase lucruri care pot fi învățate după acest scrutin.
 
Corectitudinea politică este o formă de respect pentru celălalt, pentru demnitatea umană, dincolo de orice raport de forțe. 
 
Este expresia unor valori morale fundamentale și a propriei noastre responsabilități față de ceilalți și față de umanitatea din noi.
 
Nu poți să te comporți ca un mitocan și să te consideri în același timp demn de respect. Dar dacă te vei purta ca un mitocan vei aștepta ca ceilalți să se plece în fața ta de frică și, probabil, i-ai da numele de „respect”.
 
Pentru că mitocănia asta face: induce frică. Strivește caractere și suflete prin abuz. Un abuz emoțional și psihologic, care ne afectează mecanismele de funcționare din interiorul nostru, fiind o armă extrem de eficientă și de perversă, cu un grad ridicat de contaminare: pentru mulți este mai ușor să fie mitocani, decât să arate respect.
 
Cred că victoria lui Trump este o bună lecție despre manipularea prin frică.  Cred că, decât să deplângem sau să celebrăm moartea corectitudinii politice, mai bine ne dăm voie să avem un moment de reflecție și să ne aplecăm mai mult asupra unor frici primare care macină societatea noastră. Pentru că un om ros pe inăuntru de frică va răspunde mai bine în fața unui discurs care intimidează, pedepsește, joacă în picioare, denigrează, deci îl face pe „celălalt” să pară că poate fi învins, îndepărtat, pus la locul lui. Acesta este un discurs care, la rândul său, stârnește frica, dar funcționează ca model de „gestionare” a unei realități înfricoșătoare pentru cei dominați de frică.
 
Un om măcinat de frici este și un om furios. Furia duce adesea la moartea rațiunii și, mai ales, a empatiei și a compasiunii – adică exact cele instrumente prin care un om își prezervă umanitatea în cele mai dificile condiții. Acestea sunt și instrumentele care au permis apariția corectitudinii politice.
 
Cum a vorbi cu respect despre celălalt – adică însăși corectitudinea politică – este o alegere, întrebarea este: „Care este datoria noastră – să manipulăm furia unui om, sau să îl ajutăm să-și găsească echilibrul?”
 
Cred că să consideri că ai voie să spui orice, pentru a-ți atinge obiectivul – politic sau nu – pentru că asta a făcut Trump și a câștigat, este o mare capcană: înseamnă să te lași tras în jos spre cel mai mic numitor comun al umanității – frica și furia iraționale.
 
Corectitudinea politică și respectul pentru celălalt, chiar și în era lui Trump, înseamnă să ne păstrăm demnitatea umană și să nu devenim supuși ai Amiralului Urii. Dacă ne uităm la nazism, la comunism, sau la orice manifestare autoritaristă/ totalitară vedem cum oamenii care se supun și își abandonează conștiința demnității umane sunt cei care devin piese eficiente care pun în aplicare cele mai diabolice acțiuni împotriva altor oameni.
 
Asta vrem, pentru noi înșine și pentru copiii noștri?
 
Dar odată ce ne păstrăm demnitatea umană, putem să luptăm în continuare pentru ce credem, pentru a apăra toate acele lucruri pe care Trump & Co și alți farisei pseudo-justițiari din lumea asta ar putea să le pună sub semnul întrebării.
 
Și dacă vă întrebați de ce atâta agitație, că doar Trump este peste ocean, am cel puțin încă trei teme de gândire:
 
1. Trăim într-o lume interdependentă. Ce se întâmplă peste ocean ne poate afecta direct, fie că e vorba de politici publice sau evoluții la nivel macro (securitate, mediu, economie, comerț, etc), fie că e vorba de idei, atitudini, comportamente (ex: tema avortului, a respectului pentru persoanele cu dizabilități, atitudinea față de imigranți, etc).
 
2. Drepturile și libertățile individuale sunt universale. Indiferent în  ce colț de lume se întâmplă, atunci când ele sunt jucate în picioare, este afectat statutul nostru de oameni, chiar la noi acasă. 
 
3. SUA este considerată un model democratic. Așa cum unii dintre noi am învățat democrația de la ei, la fel de bine se vor găsi niște deștepți care să învețe și să-și legitimeze bullying-ul politic de la Trump, tocmai pentru că acesta a câștigat alegerile într-o țară considerată un leagăn al democrației. Riscul este ca tot mai mulți oameni să creadă că „acesta este noul curs al democrației”, așa cum o spun diverși extremiști și în țări europene în ultima vreme.  
 
Deja am văzut reacții în acest sens și la faliții politici dâmbovițeni. Din păcate, noi nu avem o Angela Merkel, care să-i spună lui Trump că SUA pot avea o relație bună cu Germania pe baza recunoașterii drepturilor fundamentale ale oamenilor pe care i-a jucat în picioare toată campania, ca să ajungă la Casa Albă…
 
 
 

 
drepturiLibertateTrump; corectitudine politică; Actualitate; leadership
2 comentarii
0
FacebookTwitterGoogle +Pinterest
Avatar
Oana Marinescu

Cred că în viață este ca pe munte. Un traseu ne poate face să creștem, sau să cădem, să fim mai buni, sau mai puțin buni; ne pune față în față cu ceilalți, cu muntele (existența în sine), cu universul și cu noi înșine. Ce facem pe traseu depinde însă doar de noi. Perspectivele se schimbă pe măsură ce urcăm și coborâm. Stă în puterea noastră să deschidem ochii, urechile și inima, să înțelegem, să asumăm, să învățăm și să acționăm.

articolul precedent
Buila si culorile din noi
articolul următor
#Colectiv si Rezilienta

You may also like

Temă de gândire pentru coaliție, în pandemie

19 aprilie 2021

Scandalul Victor Costache, studiu de caz

1 februarie 2020

Regina Elisabeta si Palatul Buckingham: un model de...

19 ianuarie 2020

Viorica Dancila si Summitul informal european

3 mai 2019

De vorba cu Mihai Constantinescu: muzică, emoție și...

3 martie 2019

De vorba cu Mihai Constantinescu: cum alegem concertele...

2 martie 2019

Carti, mistere, libertate

5 ianuarie 2019

Reinventarea tarii fara de proiect

20 septembrie 2016

Merci, Madame!

15 august 2016

De ce nu am votat tactic la locale

5 iunie 2016

2 comentarii

Avatar
Felicia Luca 28 februarie 2017 - 14:46

Corectitudinea politica este o mimare a respectului – de aici si pericolul asociat.
Come on, you know this.

Răspunde
Avatar
Rent Acar 20 aprilie 2017 - 19:59

This comment has been removed by a blog administrator.

Răspunde

Lasă un comentariu Anulează răspunsul

Save my name, email, and website in this browser for the next time I comment.

Despre mine și acest blog

Oana Marinescu

Acest blog mă reprezintă pe mine ca OM. Nu spune totul despre mine; dar împărtășește din istoria mea, din valorile mele, din experiențele mele, într-un cuvânt, din PERSPECTIVELE mele de viață.

Să ținem legătura

Facebook Instagram Linkedin Email

 photo quote_zps253c745c.png

 
 photo oma_zps2eb5b236.png

Lecții învățate

  • Dincolo de iubirea toxică

    15 aprilie 2021
  • Empatia bate rusa

    26 ianuarie 2020
  • Trucul lui Patrick

    17 februarie 2019
  • Carti, mistere, libertate

    5 ianuarie 2019
  • Buila si culorile din noi

    30 octombrie 2016

Categorii

  • Actualitate
  • Călătorii
  • Cronici
  • Lecții învățate
  • Reziliență

Etichete

#Colectiv; The day we give in is the day we die; Actualitate; Libertate #MăguraZimbrilor #PutereaRelațiilor; Esther Perel; sex; emancipare sexuală; Actualitate; Libertate autoritarism Buila copii Cozia Delta Dunării drepturi Durere educație copii educație sexuală Femei Festivalul Enescu frica la copii George Enescu Gura Portiței identitate națională iertare Iezer-Păpușa Iubire leadership leadership feminin Libertate Manaslu Marea Neagră Mihai Constantinescu mindfulness Munte Munții Țarcului Nepal parenting pozitiv Piatra Craiului proiect de țară părinți Reprezentative reziliență; tumoră Singurătate stereotipuri sălbăticie Teatrul de Comedie; Lecturi trasee Carpați Trucul lui Patrick valori Zimbri
  • Facebook
  • Instagram
  • Linkedin
  • Email

@2019 - Oana Marinescu


Înapoi la începutul paginii
Site-ul nostru utilizează cookie-uri pentru a-ți îmbunătăți experiența și pentru a-ți afișa conținut și anunțuri relevante atunci când navighezi pe web. Continuând să navighezi pe site accepți că ești de acord cu utilizarea cookie-urilor. Sunt de acord Află mai mult
Privacy & Cookies Policy